Aşa zice Domnul: "Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul. Acela va fi ca ierburile pustiului şi nu va vedea când va veni binele, ci va locui în locurile arse ale pustiului, în pământ neroditor şi nelocuit. Binecuvântat fie omul care nădăjduieşte în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul, ..." (Ieremia 17, 5-7)